Nu-i da omului peste, invata-l sa pescuiasca

Ma intorceam azi de la pregatire la mate si, gandindu-am eu la o multime de lucruri, mi-am adus aminte de postul cu Liana si recompensa ei si la cel pe care l-a scris Edu pornind de la aceasta idee. Si brusc mi-a venit in minte o analogie care, spun eu, e destul de potrivita in ceea ce priveste sistemul de invatamant romanesc:

Dupa principiul “nu-i da omului peste, invata-l sa pescuiasca” in scolile noastre lucrurile se desfasoara in felul urmator:
1. vine proful de istorie si ii explica copilul despre teoria evolutionista, despre gandacei, pestisori, reptile, mamifere
2. vine ora de religie si i se spune despre cea de-a 5-a zi a Creatiei cand au aparut pestii
3. invata istoria unditei si traseul prin care s-a ajuns de la uneltele rudimentare la forma actuala
4. apare si profa de biologie in peisaj si face o intreaga anatomie a pestelui
5. sunt lectii despre toate tipurile de pesti care exista, au existat sau sunt pe cale de disparitie
6. apare si un prof de mate si il pune sa afle limita din nr de oase pe care le are pestele
7. ajunge elevul nostru la liceu si invata sa creeze programe in C++ care prelucreaza matrici cu date despre nr de oase al diferitilor pesti

Si ar mai fi inca o mie de alte lucruri, multe din ele mult mai inutile si mai putin interesante decat cele prezentate de mine aici, dar nimanui nu-i trece prin cap sa il invete esentialul: cum sa pescuiasca.

Iar daca cumva se intampla minunea si mai exista cate un profesor care chiar are o imagine de ansamblu asupra acestor lucruri si incearca sa isi predea materia astfel incat informatiile invatate sa fie cat mai utile, el are toate sansele sa esueze. In capul elevului nostru au fost turnate cu palnia atatea informatii inutile, incat e complet zapacit si incapabil sa faca o legatura logica.

Asta ca sa nu mai vorbim de cei care s-au obisnuit cu acest sistem in care profesorii se fac ca predau, elevii se fac ca invata si asa incepe vanatoarea de note. Acest tip de elevi sunt o cauza pierduta pt ca, dupa prea mult timp in care au functionat dupa aceste reguli, le-au adoptat drept normale si, orice variatie de la acest tipar e considerata inutila (daca nu chiar stupida ) Acest elev e interesat doar de notele obtinute – mai mult sau mai putin prin meritele proprii – si deci, partea educationala e exclusa.

Mai are rost sa vorbim de ideea “invechita” ca scoala trebuie sa formeze si un caracter, sa insufle si niste valori morale, nu doar o suma de informatii din care 99% oricum sunt repde uitate fiindca nu ajuta la nimic ? Nu… Nu mai are rost. Am cunoscut prea putini profesori care sa fie constienti de acest lucru si, din pacate, si mai putini imi sunt acum profesori la clasa. (de fapt nici nu stiu daca e nevoie sa folosesc pluralul. )

Si cu toate aceste informatii eu si ceilalti din seria mea ne indreptam foarte repede spre bac. Acum asteptati o intrebare retorica de genul “Si ce o sa facem acolo?” ei bine nu am sa o pun. O sa facem. Mai bine, mai putin bine, aici depinde de prea multe aspecte. Oricum nu pot sa spun ca tipul de invatare nu ne-a pregatit pt acest examen. A facut-o. Pt ca si bac-ul tot dupa acest model are loc.

Ca pentru o nota mare trebuie sa muncesti din greu si de unul singur si, dintr-un punct te gandesti ca ar fi mult mai eficient sa nu mai pieri timpul venind la scoala? E si asta adevarat, dar, in strafundurile lui Bac-ul verifica cat de bine esti adaptat acestui tip de invatamant. Daca stii sa calculezi limita nr de oase pe care le are pestele, sa faci un eseu pe aceasta tema… nu vreau sa ma repet…ati prins ideea. In concluzie poti foarte bine sa iei bac-ul si fara sa stii sa pescuiesti. Trebuie doar sa ai o memorie foarte buna si sa inveti toate informatiile astea abstracte, artificiale, fara sa fie nevoie chiar sa le corelezi sau , doamne fereste, sa le aplici.

Nu-i da omului peste, invata-l sa pescuiasca

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Derulează în sus