Aseara cand sa ma culc, nu mai pot sa ignor ce zumzaia de mult prin camera, asa ca m-am hotarat s-o dau afara.
La inceput „am avut ambitie”, am dat doar de cateva ori cu palma cu pretentia ca o sa iasa imediat.
Normal ca nu.

Atunci am zis “hai frate s-o respect”: dau cu ceva ca lumea, iau o carpa ceva, un fular pana la urma. A doua oara cand „aveam iar ambitie”, cu pretentia o sa iasa din prima incercare. De fapt, la toate incercarile se apropia tot timpu la limita de usa deschisa, numa ca in ultimu moment sa faca viraj brusc la stanga dupa usa. Pana la urma s-a asezat pe sifonier, si-am zis „frate nu te impusc cu luneta, da te omor cu cutitu”: m-am concentrat, aplicand procedeul de prindere inceput a fi perfectionat de cand eram mic si prindeam cate un pumn de muste de pe Joiana la tara, si cu o miscare de palma, care „a maturat” dulapul, am prins-o in pumn!

M-am dus spre balcon, deschid usa, scot afara mana cu pumnul inchis, si il deschid! Imaginandu-mi ca ce era in el o sa zburde cu viteza in natura. Insa.. cu palma desfacuta si degetele rasfirate, vad ca pe varful degetului mijlociu, salasluia..!
Vad asta, si deja incepusem sa-mi pierd rabdarea. Imi apropii degetul mijlociu de cel opozant si.. dau un bobarnac.

“Gata! am terminat”.. am apucat sa gandesc in timp ce inchideam usa, cand, cu simturile printre care si coada ochiului, observ ceva in spatele meu, care zumzaia si facea loopinguri prin mijlocul sufrageriei:
Musca