Just another post from bucharest

Urmanad cu strictete principiul “orice e bun e fie ilegal, fie imoral, fie ingrasa” Vreau sa va povestesc despre cursul meu de astazi. Astazi trebuia sa fie ziua noastra libera. Dar se pare ca nu e. Am constatat ieri cu intristare ca ne-au bagat 2 cursuri. Unul de e-management si – “preferatul meu” – sport.

Dar de ce spuneam ca situatia urmareste principiul mentionat mai sus? Simplu : pentru ca acest curs e exact modelul de curs pentru care mi-am ales aceasta facultate si mai ales aceasta specializare. Un profesor deschis la minte, care e capabil sa faca o ora animata, dar nu sa bata campii, care nu-ti dicteaza cu o viteza alarmanta timp de o ora jumate citind de pe niste foi teorie seaca (cum din pacate s-a intamplat la un alt curs)si – in plus- chiar par sa urmeze lucruri utile. Si ghiciti ce? Acest curs pe care oricum nu l-as rata pt aproape nimic in lume e singurul curs facultativ.

De ce nu au pus ca facultativ unul plictisitor de la care sa pot lipsi cu cea mai mare placere? De ce nu e -de exemplu- ecotehnologia facultativa? Nup… Proasta intrebare am pus. Si culmea, tocmai azi cand am invatat cat e de important sa pui intrebari bune. Probabil ca tocmai de aceea nu e facultativ un curs aiurea. Pentru ca nu ar veni nimeni la el. Mai mult: pot sa pariez ca la acest curs vor fi mult mai multi decat la alte cursuri importante si obligatorii.

Imi amintesc de o mica povestioara dintr-o carte despre diverse tipuri de public speakers despre cum un lector a intarziat la prelegere vreo jumatate de ora, apoi pentru inca o ora s-a maimutarit dand impresia ca e beat si incet-incet cei mai multi au iesit din sala. Dupa aceasta ora si jumatate si-a reluat o postura cat se poate de serioasa si le-a explicat celor ramasi: “foarte bine. Acum ca au ramas doar cei care chiar isi doresc sa participe putem trece la treaba.” Cam asa a fost si cu noi. Curs facultativ in ziua pe care o credeam libera si, in plus, desi pe orar era trecuta ora 9, dintr-o greseala organizatorica o amfiteatrul era ocupat de altcineva si a trebuit sa revenim la 10:30.

M-am trezit pe la 7:30 in patucul meu caldut, am bajbait incercand sa ma imbrac fara sa le trezesc pe celelalte colege si am rezistat impulsului de a pleca acasa pe motivul ca “bine ca ne-a scos pe noi si nu pe cei din anul 3, ia sa vedem cum ar fi daca nu am mai veni inapoi” si se pare ca am facut cea mai buna alegere. O sa incerc si eu sa fac la fel si sper sa reusesc intr-o masura mai mare decat pana azi si poate chiar sa mai recuperez din ce nu am facut in precedentele zile de la Rosh Hashana pana azi. Ne vedem la sinagoga! Bye-bye!

Just another post from bucharest

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Derulează în sus