Ce? Ghinionescu nu suna bine? Oricum ar fi mult mai realista decat cea pe care o am acum. Ghinioane am tot avut, din cate imi aduc aminte era sa mor cand eram mai mic, asa deodata, fara sa stie nimeni nimic. Facusem temperatura…ohoo, sa zicem ca faceai doua ochiuri lejer pe buricul meu dragalas, da dragalas ca aveam cateva luni. Cine stie, poate era focul inimii care dadea pe afara de pe atunci, sau poate era un semn ca viata asta nu are de gand sa-mi fie prieten de la inceput.
Ghinionescu mi se pare mai potrivit din punctul asta de vedere. Pana si norocul de a gasi pe cineva apropiat mie ca si caracter s-a dovedit a fi ghinion, dar trecem rapid peste asta pentru ca mi-am promis ca de acum inainte macar aici sa nu mai fiu ghinionist. Poate maine o sa-mi cada un avion in cap in timp ce ard in flacari alergand urmarit fiind de 3 pantere dar alea vor fi singurele ghinioane.
Stiu ca mi-am mai zis asta de multe ori, dar stiu ca a si functionat aproape de fiecare data. Viata e o chestie circulara, te nasti, traiesti si mori iar in functie de realizarile tale, cateva generatii isi vor aduce aminte de tine. Cercul asta vicios se invarte de cand sunt oamenii pe pamant si nu are de gand sa se opreasca. Asa ca acum am sa incerc de 2 ori mai mult iar dupa urmatorul ghinion de 3 ori…(vedeti unde ajunge asta?).
Oameni care o duc mai rau sunt cu siguranta, care o duc mai bine…nici nu mai vorbim, dar pe mine deja nu ma mai intereseaza de ei. Pentru “prima” oara am sa fiu egoist si-am sa-mi fac un cerculeţ din nori care sa se invarta numai pentru mine…si cine stie, poate data viitoare ghinionescu o sa fie doar un articol scris in miez de noapte.
AprozarNet – De serie urbana | Proudly powered by WordPress