..si zic asta fara pic de modestie. Nu e vorba aici despre umflat in pene, despre lauda si alte chestii arogante. Am ajuns la concluzia ca valorile si sentimentele la care tin, nu au loc in aceasta lume plina de ura si alte cacaturi sentimentale. Daca iubesti si faci orice pentru a pastra iubirea respectiva esti comparat de prieteni cu un “prost, naiv, credul” si de persoana pe care o iubesti ” cineva care nu exista de fapt” si ceva in care-si pierde interesul intr-un moment dat pentru ca e prea mult bine.
Ma doare sa scriu lucrurile astea, dar adevarul doare in general, si sincer sa fiu, am ajuns sa nu ma mai influenteze nimic, am variata mea despre lucrurile perfecte, despre persoanele care “merita” iubire. Tot ce pot sa spun e ca v-ati adancit prea mult in viata asta de zi cu zi, prea mult aglomerati totul in speranta ca va trece. Eu unul nu sunt de acord, ma simt idiot pentru ca ma consider om, pentru ca ma aseman cu voi.
Omul nu stie sa iubeasca, de aia eu nu sunt om. Omul nu poate sa inteleaga iubirea in adevaratul ei sens. Nu sunt cine stie ce drogat hippie care vrea sa iasa in evidenta. Sunt doar eu, cu calitatile si defectele mele.
Omul este o fiinta fricoasa. Atunci cand da peste iubire, in prima faza nu stie cum sa reactioneze, fuge de tot ce inseamna fericire. Nu pentru ca vrea, ci pentru ca nu intelege. Asa am facut si eu, asa a facut si ea, asa am facut toti. Vreti sa ziceti ca nu aveti regrete in aceasta privinta? Pe cine incercati sa pacaliti?
Omul nu stie sa gestioneze primele semne de iubire, de ce? pentru ca nu stie ce e iubirea, pentru ca ii e frica, pentru ca ii e frica de dezamagire. Da…lumea asta, ca sa nu mai vorbim de tara noastra a ajuns un mare leagăn unde totul se duce dar nimic nu se mai intoarce. Ne e frica sa ne dedicam trup si suflet, iar cei care facem asta trebuie sa trecem printre zeci de incercari pana a gasi pe cineva care crede la fel, cineva care e capabil sa iubeasca.
Ma pierd in ganduri, dezamagirea e prea mare.
Am avut un an in care am fost mintit pe fata, nu mai vreau…nu mai vreau.
Vreau altceva…
AprozarNet – De serie urbana | Proudly powered by WordPress