Loading ...

În cădere liberă

Porneşti la drum ca o victimă sigură , dar treci peste primul obstacol , îl treci şi pe al doilea , ai ajuns sus deşi nu sperai la nimic. Acolo sus crezi că nu te mai poate opri nimeni de la a realiza ceea ce ţi-ai dorit , ai în cap doar reuşita , deşi eşti coştient că încă e greu de realizat performanţa , dar ai în cap doar partea bună , cea rea o laşi la alţii.

Vine şi ultimul obstacol , dacă îl treci eşti cel mai fericit , ai crezut tot timpul că vei reui în ceea ce ţi-ai dorit deşi ştiai că e greu , dacă nu aproape imposibil.

Dar dacă eşuiezi , dacă nu treci obstacolul? E greu , e foarte greu. Din acel moment nu mai ai chef de nimic , simţi că ai muncit degeaba , ai dat totul şi ai dat greş la sfârşit.

Ţi se zice că e bine până unde ai ajuns , că de la un out-sider ai ajuns în frunte , dar tu ştii că ai făcut totul bine şi din păcate ai pierdut , nu ai trecut şi peste ultima încercare.

Şi mai greu este că tu îţi dai tot din tine pentru a reuşi , dar dacă lucrezi în echipă şi ai tăi se mulţumesc cu ce au reuşit să câştige şi după ce pierd , atunci când era mai important să câştige , zic că se mulţumesc cu ce au făcut , te simţi ca şi cum îţi dă cu ceva în cap. Nu înţelegi cum se mulţumesc cu puţin , când puteau avea totul.

Şi te întrebi cum e posibil că te mulţumeşti cu ceea ce ai , dacă ştiai că doar cu puţin mai multă muncă şi atenţie aveai totul. Dar trebuie să ştii să mai şi pierzi în viaţă , că totul nu poate fi al tău. Şi alţii sunt oameni şi dacă ei sunt mai buni ca tine , merită ei să se bucure de ceea ce şi tu ai fost aproape de a avea , dar ei au reuşit să învingă , să ajungă acolo unde îţi doreai tu.

Şi altădată poate va fi şi rândul tău să ai totul , tot ceea ce ai sperat că vei avea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *