Mai sti zilele in care erai mort dupa o fata, cand iti statea gandul tot la ea, cand intra in jocul tau, dar mereu punea undeva punct, e genul careia ii place sa isi demonstreze siesi ca are o putere asupra baiatului si ii place sa il joace pe degete, e ca si cum “te-ai juca cu focul si nu te-ai arde niciodata”(in termeni de specialitate!)
Nu spun ca eu as fi mai diferit, s-a intamplat si in viata mea sa intre vreo fata si sa intre navalitor de agresiv si sa ma implic afectiv mai mult decat ar fi trebuit, cand esti orb, poate sa iti dea oricine cu parul in cap ca orb ramai, as fi facut orice pentru ea, iar aici am gresit, nu ma invat inca ca la o varsta ca a mea majoritatea doar se joaca, incearca, si mai nimic, doar un joc, dar nu, eu eram ala care vroiam intotdeauna ceva serios, genul care punea la socoata si o simpla privire, o atingere inseamna atat de mult, dar astazi in zilele noastre toate aceastea nu mai inseamna nimic, toti se imbratiseaza, se tin de mana, se saruta, e pura filozofie, nimeni si nimic nu mai conteaza, iar eu inca par omul demodat care ma astept la ceva mai mult, la dracu de nu m-as schimba…
Te-as saruta asa cum nimeni nu a facut-o vreodata, te-as prinde de mana si as alerga cu tine, desculti amandoi, iar sufletele cu limba scoasa ar alerga in urma noastra, te-as inalta pe umeri mei si te-as ajuta sa culegi cirese, ne-am transorma intr-un potir pe malul marii si am sta imbratisati pana cand ne-ar gasi soarele si ne-ar dezveli…
Dar ma intreb: ce ma retine? chiar si sa fiu cel mai urat om de pe pamant, tot mi-as gasi urata mea, dar si asa nimeni nu face un pas catre mine, nimeni nu-mi mai da vreo speranta, toate raman la distanta;
Ce simplu sunt, vreau atat de putine lucruri, vreau sa te sarut si sa iti simt corpul ca sa iti aud bataile inimi…
AprozarNet – De serie urbana | Proudly powered by WordPress